Cetatea din oraşul Soroca nu are o datare sigură, sursele istorice şi arheologice indicând perioada domnitorilor, începând cu Ştefan cel Mare şi terminând cu Petru Rareş, opinie ce a pus amprenta şi pe aprecierea arhitecturii cetăţii. Cercetarea atentă a detaliilor arhitectonice ale cetăţii Soroca, conjugată cu studiul morfologic al formelor prin metoda structural-numerică, a permis autoarei indicarea perioadei de domnie a lui Petru Muşat, opinie susţinută de sursele istorice grafice şi literare, după cum afirma Miron Costin, „Soroca a fost construită de un Pătru-vodă”. Fiind o realizare după modelul castelelor occidentale din sec. XIII-XIV, fortăreaţa din Soroca a fost refăcută în timpul lui Ştefan cel Mare cu înlocuirea apărării cu arme albe prin dotări pentru artilerie. Staţionarea armatei poloneze între anii 1686-1699 şi cantonarea armatei ruse în anii 1788-1789 au condus la dispariţia unor importante elemente structurale şi la modificarea detaliilor, ce împreună cu lectura superficială a documentului din 1543, a cauzat datarea fortăreţei în anul emiterii scrisorii.
Cuvinte cheie: cetate, castel, detalii, metereze, model structural-numeric, Petru Muşat, Ştefan cel Mare.
Revista Arheologică, serie nouă, vol. XI, nr. 1-2, 2015, p. 209-219