Eşantionul osteologic uman la care ne referim a fost deshumat în 2014 din situl medieval Lozova–La hotar cu Vornicenii (raionul Străşeni, Republica Moldova). Au fost dezvelite sistematic 25 de complexe funerare, în care s-au descoperit 26 schelete umane (nouă masculine, opt feminine şi nouă cu sexul indeterminabil). Defuncţii erau înhumaţi potrivit ritualului tradiţional creştin – …
Category «Fără categorie»
Ludmila Bacumenco-Pîrnău, Luminiţa Bejenaru. Alimentaţia din Moldova secolelor XIV-XVIII: considerații bio-arheologice
Lucrarea de faţă reprezintă o introducere la o propunere de cercetare complexă a problemei reconstituirii alimentaţiei şi a accesului la resursele de hrană a comunităţilor umane din spaţiul de la est de Carpaţi în secolele XIV-XVIII. Abordarea bio-arheologică propusă are un caracter interdisciplinar, întrucât datele oferite de cercetările arheologice, arheozoologice, arheobotanice, paleoantropologice, colaţionate cu informaţiile …
Vladimir Koloda, Roman Croitor. Creşterea animalelor de către purtătorii culturii Saltov din silvostepa basinului râului Severskii Donets (Ucraina). Partea I
Lucrarea prezintă descrierea şi analiza materialului arheozoologic din monumente medievale saltoviene din regiunea Kharkov (Ucraina), într-un context geografic, climatic, cultural, istoric şi arheologic larg. Analiza statistică, biometrică şi demografică a materialului arheozoologic a arătat că creşterea animalelor şi gospodăria purtătorilor culturii Saltov din zonă de silvostepă, în general, au un caracter sedentar, fapt dovedit prin …
Valentin Dergaciov. Metodica de corectare a „numărului minimal de indivizi”
Lucrarea este dedicată analizei coraportului dintre indicii “numărul de oase” determinate după specie și „numărul minimal de indivizi”. În baza modelării procesului de arheologizare a resturilor faunistice se evidențiază legitațiile dintre aceste indicii, iar în baza lor – metodica de corectare a „numărului de indivizi”. Metodica include calcularea coeficientului de deviație, cu evidențierea ulterioară a …
Tamara Nesterova. Despre datarea cetăţii de piatră din oraşul Soroca
Cetatea din oraşul Soroca nu are o datare sigură, sursele istorice şi arheologice indicând perioada domnitorilor, începând cu Ştefan cel Mare şi terminând cu Petru Rareş, opinie ce a pus amprenta şi pe aprecierea arhitecturii cetăţii. Cercetarea atentă a detaliilor arhitectonice ale cetăţii Soroca, conjugată cu studiul morfologic al formelor prin metoda structural-numerică, a permis …